Vreau ...

Intuneric total . O liniste apasatoare ce te calca pe nervi . Ma ridic din patul meu mare si rece . Aprind lampa chioara , imi iau un caiet cu gandul “ trebuie sa scriu “
Oare ce trebuie sa scriu ? : vise bolnave , crime murdare , lacrimi scapate din pipeta , creieri pane..
CE ?

Nu, nu vreau sa ma gandesc la nimic !

Vreau sa.mi traiesc viata intr.un mod absent . Sa fiu uitata de lume si sa uit si eu de ea . Sa fiu un copil , copilul nimanui .
Copilul descult ce calca frunze moarte prin locurile necutreierate , copilul care imparte ultimul covrig expirat cu un caine ranit , sosete gaurite cu un aurolac de prin gara . Copilul asta are de invatat multe pentru ca traieste printre cretini guvernati de Zei imbracati in haine largi si verzi.

Vreau sa trec neobservata . Vreau sa am propriile mele reguli si propriile mele pedepse . Sa nu depind de nimeni , nici macar de societatea asta care ne mananca sufletele pierdute in niste coltisoare mici si impanzite de gandaci . Defapt , daca stau sa ma gandesc mai bine , nici nu mai avem suflete : uram , ranim , omoram. E ca intr.un joc de monopoly cand ramai fara bani sau ca atunci cand stai jumatate de ora la paine si cand ajungi la tejghea iti spune ca nu mai au paine ci doar niste covrigi , ii iei pe aia , ii arunci niste bani in scarba si pleci boscorodind spre casa .

In fiecare seara ne aruncam tenesii jegosi dupa dulap , desfacem o cutie de bere si ne inghesuim in fotoliul prafuit din sufragerie , parca asteptand pe cineva sa intre pe usa . Nu , in nici.un caz nu te gandi la Fat-Frumos , lasa.l sa ramana in poveste .Dezamagiti de asteptarea in zadar ne trantim in pat fara vre.un scop pentru a doua zi . Va fi o alta zi ca toate celelalte . Si adormim .

Lumina provenita de la un felinar stradal ma face sa.mi izbesc somnul de pereti . Intr.un sfarsit castiga lupta si ma doboara.