Pur și simplu!?

Și uneori ne îndrăgostim pur și simplu. Doar o simplă privire aruncată în treacăt printre nămeți sau un simplu zâmbet la tejgheaua unui magazin așteptând să.ți cumperi absorbante (crampele te determină să te încovoiești așteptându.ți rândul, dar el zâmbește căci te vede nemachiată, îmbrăcată total aiurea, iar părul,pfooaa, părul gras și dezordonat prins într.o coadă), dar de cele mai multe ori, stând la o masă plină de căni aburinde de vin.

Și cum spuneam, se întâmplă pur și simplu. E un sentiment care nu.ți amintește de nimic, nici măcar de copilăria aia pură, fără de imperfecțiuni și certuri și bătăi. E sentimentul ăla când simți că renaști...că totul e minunat și că fleșcăiala de afără e un covor alb de trandafiri pe care calci, pe care aluneci delicat, care.ți scârțâie discret pe sub picioare. Și asta este pur și simplu. Cuvintele aglomerate și fără de sens puse cap la cap spuse de comeseni sunt în ceață, dar înăuntru continuă să miroasă a mirodenii de vin. Îl privești și zâmbești, zâmbește și el: oare se gândește la tine? Te înroșești în obraji și dai vina pe vin. Lumea e prea ocupată să.ți observe schimbarea stării de spirit, însă el te privește și continuă să zâmbească. Îți atingi buzele cu limba discret și îți pierzi privirea către oliviera de pe masă. În tine mii de explozii colorate se.nfiripă, vrei să dureze. Parcă l.ai cunoaște de.o sută de ani, parcă si parfumul l.ai fi creat tu. Te amuză felul lui de a se fâstâci, felul în care.și poziționează mâna pe cana de vin, sau felul în care.și aranjează meticulos fiecare fir de păr. PUR ȘI SIMPLU te obsedează orice gest și faci o pasiune din asta. Încerci să porți discuții cu fetele din jur ca nimic și nimeni să nu înțeleagă că sufletul tău indiferent dacă este rănit de atâtea și atâtea despărțiri, în sfârșit și.a găsit alinare. Dar oare el gândește același lucru? Și purtând discuții despre Crăciun și cizme de cauciuc și haine de fiță, mintea ta născocește noi întrebări. Te.ntoarce și pe o parte și pe cealaltă ca pe.o pâine la dospit. Și când în sfârșit ceasul cuptorului anunță finalizarea procesului de dospire, un chelner îți zâmbește și te invită din priviri să plătești nota. Nota cerută de prietenii tăi, probabil acum jumătate de oră, dar tu bineînțeles că n.ai avut nici măcar intenția de a fi la curent cu decizia lor. Și te forțezi să mai visezi, sau poate să mai speri la o cană de vin. Dar totul e ca și terminat aici, ieși afară și nu vezi nici pe departe trandafiri albi, ci mocirlă, PUR ȘI SIMPLU. Nicidecum nu te întrisezi pentru că e încă prin preajmă, și te duce acasă pe acorduri de chitară acustică. Și e ceață, atât în minte cât și afară. Ai vrea să înțelegi dacă pomul de Crăciun din sufletul tău e pregătit să fie împodobit. Dacă ciocolata caldă și mandarinele de acasă le veți împărți curând. Te pupă amical și pleacă. Liftul se deschide zgomotos și ieși. Oare să fi visat? 4 etaje?