O brioșă și-un pahar cu lapte- Part II

Great. Ploaia tocmai se pornise și știi cum e vorba aia din popor: dacă te întorci, e rost de ghinion. Zic, nu e departe, căciula mă ajută, iar cu brioșele mă descurc eu. Printr.o ploaie torențială asociată cu grindină și niscai ceață ajung în fața casei. Dau să intru când un dulău cu botul de.un cafea cu lapte și coada la fel începe să facă auzită sosirea mea. Nici nu apuc să.mi șterg fața de borboanele de apă, că tipa iese.n ușă să vadă ce.i cu agitația din curtea ei. Îmi face semn să intru, eu îmi agăț poncho.ul într.un trandafir și asta mă face să ma întorc jumătate de metru înapoi. Câinele continua să latre, cerul să toarne cu găleata, iar eu nu reușeam cu niciun chip să desțelenesc spinii din poncho.ul meu. Într.un final al finalurilor fericite, mă descotorosesc de spini și intr.un casă. Wow, un design uimitor: totul te ducea la contemplare în stil feng shui.nu are sens să descriu toate colțurile camerei, în schimb, îmi aduc aminte și acum mirosul bețișoarelor parfumate ce valsa cu nările mele. Am început tărăgănat și fără pic de coerență, însă tipa mi.a dat un prosop să mă șterg și m.a invitat în sufragerie să cochetăm cu ceva ceai. După ce mi.am venit în fire, i.am spus: -Iartă.mă că mi.am făcut intrarea așa haotic în locul ăsta atât de pașnic și liniștitor, nu plănuiam să perturb nimic,doar... -Sssssst! și mi.a pus arătătorul pe buze, semn că eram momentul să tac și s.o ascult.Eu sunt Hope, da știu un nume dubios de...whatever, părinți neinspirați. Întotdeauna mi.am dorit ca eu să mă fi numit, ceva gen Heriette sau Alice, sau altfel decât Hope. Nu știu de ce ești aici, habar n.am cum te cheama, tot ce știu e că în fiecare dimineață îmi faci poze, ceea ce mă înspăimântă puțin, dar vreau să aflu de la tine... -Oh well, în legătură cu pozele, le am la mine, dar îți povestesc mai târziu și despre ele. Eu mă numesc Susan, dar prietenii mei îmi spun Suzi(neinspirată alegere)și da, sunt tipa ce.ți face poze în fiecare dimineață. Nu din pricina pozelor sunt eu aici, ci din alte motive. -Ok sunt pregătită să te ascult!și ochii.i schipeau ca niciodată. Dar stai puțin, vrei un ceai, un pahar cu lapte ceva? -Un pahar cu lapte cald, dacă nu te deranjează.(în realitate urăsc laptele, dar nu știu de ce l.am ales) Hope a plecat într.o cameră alăturată cu o perdea din biluțe sclipitoare, bucătăria cel mai probabil, iar eu mi.am tot rotit capul prin cameră sperând să găsesc ceva care m.ar interesa în mod special și care mi.ar da un indiciu. Nici nu analizez prea în detaliu vitrina din fața mea că dau de......